Privită de jos, Sighișoara pare desprinsă dintr-o altă epocă. Turnuri, ziduri, case colorate și străzi înguste urcă pe deal, iar în interiorul cetății medievale viața continuă și astăzi. Nu este doar un decor istoric: centrul vechi păstrează structura unui oraș medieval fortificat, dezvoltat timp de secole de comunitatea sașilor transilvăneni. UNESCO a inclus centrul istoric al Sighișoarei în Patrimoniul Mondial în 1999.

Un oraș al sașilor transilvăneni

Originile orașului sunt legate de colonizarea Transilvaniei de către meșteșugari și negustori germani, cunoscuți în epocă drept sași transilvăneni. Ei au fost chemați de regii Ungariei pentru dezvoltarea economică a regiunii și pentru apărarea granițelor.

Sighișoara s-a dezvoltat pe Dealul Cetății, într-un punct ușor de apărat. Așezarea este menționată documentar în 1280, sub numele de Castrum Sex. În 1367 apare deja ca Civitas de Segusvar, dovadă că devenise oraș. Breslele meșteșugarilor au avut un rol important atât în economia locală, cât și în apărarea cetății.

După invazia tătară din 1241, lucrările de fortificare au fost reluate și dezvoltate. Sistemul de ziduri construit începând cu aproximativ 1350 a ajuns să înconjoare Dealul Cetății, iar în secolele XV-XVI fortificațiile au fost consolidate și înălțate.

Cetatea avea 14 turnuri, fiecare asociat unei bresle, și mai multe bastioane. Turnurile nu erau doar elemente defensive: ele reprezentau puterea economică și organizarea comunității medievale. Astăzi, o parte importantă a sistemului de fortificații se păstrează, iar Turnul cu Ceas a devenit simbolul orașului.

Vlad Dracul și începutul legendei

Istoria Sighișoarei se intersectează, în secolul al XV-lea, cu familia domnitorilor Țării Românești.

Între 1431 și 1435, Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Bătrân și tatăl lui Vlad Țepeș, a locuit la Sighișoara. Prezența sa aici nu a fost întâmplătoare. Vlad Dracul avea legături politice și teritoriale importante în sudul Transilvaniei și se afla în relații strânse cu regele Sigismund de Luxemburg. Documentele și tradiția locală leagă această perioadă de actuala Casă Vlad Dracul din cetate.

Tot aici apare una dintre cele mai cunoscute povești ale orașului: nașterea lui Vlad Țepeș.

Potrivit tradiției și surselor locale, Vlad Țepeș s-ar fi născut la Sighișoara în 1431, în perioada în care tatăl său locuia în oraș. Casa cunoscută astăzi drept Casa Vlad Dracul este asociată acestei povești, însă formularea prudentă este importantă: locul exact al nașterii lui Vlad Țepeș nu poate fi tratat ca un fapt demonstrat fără rezerve. Chiar Primăria Sighișoara folosește formularea „se presupune” în legătură cu nașterea sa aici.

Cetatea care a trecut prin războaie, epidemii și incendii

Sighișoara nu a rămas neatinsă de marile crize ale Transilvaniei. În secolele XVI-XVII, cetatea a fost implicată în conflictele politice și militare care au traversat principatul. În 1600, trupele lui Mihai Viteazul au ajuns în zona Sighișoarei, iar în anii următori orașul a trecut prin noi atacuri și schimbări de putere.

Epidemiile au provocat pierderi uriașe. În 1646, aproximativ 2.000 de locuitori au murit de ciumă, iar epidemia din 1709 a făcut alte mii de victime. Apoi, în 1676, un incendiu devastator a distrus o mare parte a orașului. Reconstrucția care a urmat a schimbat aspectul unor clădiri, dar nucleul medieval al cetății a supraviețuit.

În secolul al XIX-lea, Sighișoara a fost implicată și în evenimentele revoluționare din Transilvania. La 31 iulie 1849, în apropierea orașului, a avut loc bătălia de la Albești, în care armata revoluționară maghiară a fost înfrântă de trupele țariste intervenționiste. În timpul luptelor a dispărut și poetul Sándor Petőfi.

O cetate reală, peste care s-a așezat legenda

Astăzi, Sighișoara este cunoscută în întreaga lume pentru cetatea sa medievală, dar și pentru legătura cu Vlad Țepeș și cu imaginea lui Dracula.

Dincolo de legendă, povestea orașului este suficient de spectaculoasă prin ea însăși. A fost un centru al sașilor transilvăneni, un oraș al breslelor și al negustorilor, o cetate apărată de ziduri și turnuri, un loc în care s-au intersectat interesele Transilvaniei și ale Țării Românești.

Iar faptul că, în aceeași cetate, Vlad Dracul a locuit în anii în care se presupune că s-a născut fiul său, Vlad Țepeș, a oferit istoriei reale ingredientul perfect pentru una dintre cele mai persistente legende ale Transilvaniei.

Sighișoara nu are nevoie să fie transformată într-un oraș de legendă. Cetatea însăși este o mărturie istorică autentică, iar legenda lui Dracula este doar unul dintre straturile care s-au adăugat peste ea.

Vezi: UNESCO World Heritage Centre; Primăria Municipiului Sighișoara