Ascunsă în sud-vestul Țării Hațegului, departe de traseele turistice populare, biserica din Ostrov păstrează una dintre cele mai vechi istorii medievale din întreaga Transilvanie.

Puțini știu că acest mic monument de piatră este considerat unul dintre cele mai vechi edificii românești de zid păstrate până astăzi.

Biserica „Pogorârea Sfântului Duh” se află pe vechiul drum care lega odinioară Sarmizegetusa de ieșirea Văii Streiului din depresiune.

Construcția este atestată aproximativ la mijlocul secolului al XIV-lea. Documentele anului 1360 menționează deja clerici legați de mai multe sate importante ale regiunii, inclusiv Ostrov, Densuș și Clopotiva.

Din biserica originală medievală s-au păstrat în special pereții sudici și vestici ai navei.

Construcția are o formă simplă: navă alungită, absidă semicirculară și un turn-clopotniță adăugat ulterior.

În jurul monumentului se află un detaliu absolut neobișnuit. Numeroase pietre romane cu inscripții latine au fost așezate în jurul bisericii, formând una dintre cele mai interesante colecții epigrafice din zonă.

Picturile murale s-au păstrat doar fragmentar. Pe fațada vestică se mai poate observa icoana Maicii Domnului „Hodighitria”, asociată stilistic cu pictura paleologă de început de secol XV.

Monumentul a trecut prin mai multe transformări confesionale, fiind folosit succesiv de comunități ortodoxe, reformate și greco-catolice.

Ostrov rămâne una dintre acele rare construcții medievale care demonstrează continuitatea unei lumi aproape uitate. O lume în care trecutul roman și istoria românilor s-au întâlnit pentru secole întregi.